Gyor-Budapesta (100km)
Astazi, una din cele mai plictisitoare etape. Nici nu prea sunt multe de spus. Rulam vreo suta de kilometri pe soseaua nationala nr. 1. Afara este o caldura sufocanta. Drumul este drept si plictisitor. Toata ziua avem parte de un up and down continuu. Ne apropiem de casa si nu stim ce sa facem sa treaca mai repede sutele de kilometri ale teritoriului Ungariei. In afara de Budapesta, zone turistice nu vom mai avea. Kilometri trec greu iar oboseala care aum o simtim parka mai acut ca oricand este amplificata si de caldura de afara. Ajungem intr-un final in a treia capitala Dunareana. Ne cazam la o pensiune intr-un cartier de la marginea orasului. Gazda noastra, o femeie in varsta foarte buna vorbitoare de limba engleza este de o politete iesita din comun. Felul ei de a fi si a vorbi si caldura cu care ne-a primit ne-a facut sa uitam parca de oboseala de peste zi. Seara ne incurajam unul pe altul stiind ca in doua zile vom fi acasa, pe teritoriu romanesc.
Astazi, una din cele mai plictisitoare etape. Nici nu prea sunt multe de spus. Rulam vreo suta de kilometri pe soseaua nationala nr. 1. Afara este o caldura sufocanta. Drumul este drept si plictisitor. Toata ziua avem parte de un up and down continuu. Ne apropiem de casa si nu stim ce sa facem sa treaca mai repede sutele de kilometri ale teritoriului Ungariei. In afara de Budapesta, zone turistice nu vom mai avea. Kilometri trec greu iar oboseala care aum o simtim parka mai acut ca oricand este amplificata si de caldura de afara. Ajungem intr-un final in a treia capitala Dunareana. Ne cazam la o pensiune intr-un cartier de la marginea orasului. Gazda noastra, o femeie in varsta foarte buna vorbitoare de limba engleza este de o politete iesita din comun. Felul ei de a fi si a vorbi si caldura cu care ne-a primit ne-a facut sa uitam parca de oboseala de peste zi. Seara ne incurajam unul pe altul stiind ca in doua zile vom fi acasa, pe teritoriu romanesc.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu